acidul hipocloros

Despre acidul hipocloros – Structura acidului hipocloros

Acidul hipocloros este produs în mod natural de globulele albe ale tuturor mamiferelor. Din acest motiv, acesta este un real aliat al sistemului imunitar, deoarece distruge agenții patogeni, prin procesele de oxidare și clorurare.

De asemenea, acidul hipocloros poate fi produs și în afara corpului, printr-un proces de electroliză. Acesta este, în fapt, un procedeu prin care se utilizează un curent electric direct în vederea obținerii unei reacții chimice care nu are loc în mod spontan. Celulele de elecroliză special concepute astfel au capacitatea de a genera o soluție de clor, utilizând electricitate, pornind de la NaCl – clorură de sodiu (sare de masă obișnuită) și apă. Acidul hipocloros oxidant (HOCl) și hipocloritul (OCl-) se formează la anod. Dacă pH-ul soluției este slab acid sau neutru, atunci soluția de clor rezultată va fi dominată de acidul hipocloros.

Spre deosebire de hipocloritul de sodiu (folosit ca dezinfectant sau înălbitor), acidul hipocloros este un oxidant puternic, cu o eficiență de până la 100 de ori mai mare în ceea ce privește distrugerea agenților patogeni, microbilor și bacteriilor.

Noi tehnologii și cercetări în domeniu

De mai bine 100 de ani a fost analizată și cercetată utilizarea clorului în procesul de dezinfectare. De aceea, a fost o adevărată revelație atunci când s-a observat că acidul hipocloros are o capacitate de dezinfectare net superioară hipocloritului de sodiu. Una dintre cele mai cunoscute lucrări și un îndrumar ideal pentru utilizarea clorului ca dezinfectant este White’s Handbook of Chlorination and Alternative Disinfectants. Această carte cuprinde explicații chimice demonstrând eficacitatea clorului în comparație cu cea a dezinfectanților alternativi.

Ceea ce a reprezentat o adevărată provocare pentru specialiști a fost încercarea de a produce o soluție de clor, dar una în care molecula de acid hipocloros (HOCl) să fie cea dominantă, și nu cea a hipocloritului de sodiu (NaOCl-). De aceea, atunci când în anii 1970 s-a reușit dezvoltarea celulelor de electroliză pentru generarea apei electrolizate, a fost o descoperire cu adevărat importantă.

De atunci și până în prezent, celulele de electroliză au fost îmbunătățite permanent, astfel încât în zilele noastre se poate obține o soluție cu o concentrație de aproximativ 99% acid hipocloros și care, în plus, este un produs stabil.

Inovații în domeniu

Una dintre cele mai recente, dar inovative, îmbunătățiri se referă la dezvoltarea tehnologiei cu celule unice, în vederea înlocuirii tehnologiei celulelor cu membrană, ceea ce permite producerea unui singur tip de soluție, la un pH aproape neutru. Tehnologia folosită anterior folosea membrane și presiuni mari, ceea ce ducea la obținerea a două substanțe total diferite, un anolit instabil de acid hipocloros și un catolit instabil de hidroxid de sodiu. În momentul în care s-a reușit dezvoltarea tehnologiei cu o singură celulă, atunci a devenit mult mai facilă obținerea unei soluții stabile de doar un anolit, care poate fi produsă obținându-se o soluție de aproximativ 99% acid hipocloros stabil.

De mai bine de 30 de ani au loc cercetări amănunțite referitor la aplicațiile practice ale acidului hipocloros. În ultima vreme, cercetările s-au axat în special pe problema folosirii acidului hipocloros pentru dezinfectarea alimentelor, precum și a instalațiilor de procesare a alimentelor. Alte cercetări s-au axat pe utilzarea acidului hipocloros în fermele de creștere a păsărilor, tratarea și dezinfectarea apei, precum și cum poate fi acesta folosit în domeniul medical, respectiv îngrijirea rănilor și sterilizarea echipamentelor.

Acidul hipocloros nu produce iritații pentru ochi și piele

Spre deosebire de alte produse folosite pentru igienizare sau dezinfectare, acidul hipocloros are avantajul că nu provoacă iritații pentru ochi și piele. De asemenea, chiar dacă a fost înghițit accidental, nu prezintă niciun efect advers. Tocmai de aceea folosirea lui este indicată, și chiar considerată ideală, în ceea ce privește curățarea directă a alimentelor și a suprafețelor de contact cu produsele alimentare. De asemenea, se recomandă chiar utilizarea lui în sistemul sanitar, unde poate fi folosit cu succes pentru curățarea rănilor deschise, picături pentru ochi și dezinfectarea camerei pacientului, înlocuind substanțele chimice toxice, cum ar fi înălbitorul pe bază de clor și amoniul cuaternar, mult mai toxice pentru organismul uman și care pot provoca iritații sau alte neplăceri.

Acidul hipocloros este lipsit de toxicitate

Produsele chimice folosite pentru dezinfectarea/igienizarea suprafețelor, distribuite de regulă sub formă concentrată sunt toxice și pot fi periculoase pentru om. De exemplu, atunci când intră în contact cu pielea, sau sunt inhalați vaporii, pot apărea iritații sau chiar otrăviri.

Aceste riscuri pur și simplu nu există atunci când vine vorba despre utilizarea acidului hipocloros, pentru că la obținerea lui s-a folosit doar sare obișnuită de bucătărie, apă și electricitate. Procesul este atât de sigur încât nici măcar nu necesită purtarea de echipament de protecție.

Cum sunt eliminați agenții patogeni de către HOCl

Distrugerea agenților patogeni de către acidul hipocloros este una foarte eficientă. Molecula acestuia este una fără sarcină electrică, spre deosebire de hipoclorit, care este încărcat cu sarcină negativă.

Dar ce efect are această caracteristică? Este foarte simplu: dezinfectanții, la fel ca și agenții patogeni, microbii, reacționează între ei precum doi magneți. La lecțiile de fizică am învățat că doi magneți cu sarcină electrică negativă se vor respinge între ei. La fel stau lucrurile și în cazul bacteriilor și a hipocloritului, care ambele au sarcină negativă și, prin urmare, se vor respinge. Spre deosebire de acestea, acidul hipocloros este neutru, așa că nu va fi respins de către bacterii și virusuri, ceea ce înseamnă că va străpunge mai ușor ”scutul” de proteție al acestora și va duce la eliminarea lor.

Importanța pH-ului

Clorul este destul de puțin răspândit în natură, iar în stare liberă clorul molecular se găsește în cantități extrem de mici, de regulă în gazele ce însoțesc erupțiile vulcanice. Există însă trei forme sub care se găsește clorul: gazul propriu zis, acidul hipocloros și hipocloritul. Dacă vrem să vedem starea și prevalența clorului în anumite situații, atunci, dacă luăm ca referință temperatura constantă de 25 de grade Celsius, atunci când pH-ul este mai mic de 3, avem de-a face cu clor în stare gazoasă.

Când pH-ul este mai mare de 7,5, mai bine de jumătate din clor va fi sub formă de hipoclorurat, care pe măsură că pH-ul se va apropia de valoarea de 14, se va transforma în hipoclorit. Atunci când avem de a face cu un pH între 3 și 7,5, atunci acidul hipocloros este cel care preia conducerea.